Cunoasterea modelelor de instruire permite intelegerea acelor aspecte ale invatarii in clasa pe care o paradigma le explica cel mai bine, asigurandu-i educatorului cadrul necesar pentru a prevedea, a facilita si a controla in mod adecvat procesul de invatare a elevilor sai.
In concordanta cu paradigma interpretativ-simbolica, am ales urmatoarele modele de instruire: modelul empiriocentric si modelul sociocentric, deoarece permit implicarea directa si activa a elevilor in procesul de predare-invatare si evaluare.
Modelul empiriocentric se axeaza pe cunoasterea empirica, pe procesul de descoperire a informatiilor, ceea ce confera elevului satisfactie, multumire, independenta, incredere in sine, dar si initiativa si motivatie pentru a se implica in diverse activitati, chiar si in afara cadrului formal al institutiei de invatamant. Recompesa pentru efortul depus in cadrul activitatii de cunoastere o constituie insusi continutul descoperirii, ceea ce inseamna ca elevul este motivat intrinsic.
Modelul sociocentric situeaza in centrul atentiei resursele umane implicate in procesul de predare-invatare si relatiile dintre acestea, promovand cu precadere activitatea de grup. Desfasurarea unor activitati de grup in clasa de elevi favorizeaza interactiunea, dezvoltarea abilitatilor de comunicarea, a spiritului muncii de echipa. Desi exista opinii diferite cu privire la calitatea si cantitatea contributiei fiecarui membru in cadrul activitatii de grup, consideram ca diversitatea aptitudinilor si abilitatilor si diferentele interpersonale optimizeaza procesul de invatare.
